CE SUNT EMOTIILE?
Este important sa intelegem acest lucru: emotiile se nasc in mintea noastra.
Constiinta nu isi are insa sediul in minte. Mai mult, mintea se afla in interiorul constiintei!
Constiinta este vasta, infinita.
Emotiile, dorintele, ambitiile, toate acestease nasc in mintea noastra. Mai devreme sau mai tarziu, ele vor disparea.
Dar chiar si dupa ce capul moare si este ingropat in pamant, constiinta nu dispare.
Nu noi continem constiinta, ci ea ne contine pe noi. Constiinta este mai mare decat noi.
Autenticitate, frumusete, gratie
Este adevarat: emotiile, sentimentele, gandurile – intreg continutul mintii – provin din exterior, putand fi manipulate de lumea exterioara. Acest lucru le-adevenit evident chiar si oamenilor de stiinta.
Misticii au afirmat insa cu mult inaintea oamenilor de stiinta, inca de acum cateva mii de ani, ca toate aceste lucruri cu care este umpluta mintea noastra nu ne apartin, ca noi suntem mai presus de ele.
Noi ne identificam insa cu ele, si acesta este unicul nostru pacat.
Mintea este un aspect care gandeste, in timp ce inima este un alt aspect al aceleiasi minti, care simte.
Complet separata de acestea este insa starea de martor.
Exista un martor interior care contempla totul, inclusiv gandurile noastre, inclusiv emotiile prin care trecem, fara sa se identifice cu ele.
Acesta nu este nici bun, nici rau, nici placut, nici neplacut, nici gand, nici emotie. El nu reprezinta nici mintea, nici inima.
Iubirea ne da intotdeauna o stare de nervozitate.
Exista anumite explicatii in acest sens.
Iubirea se naste din subconstient, in timp ce toate capacitatile noastre se afla in planul constient.
Toata cunoasterea noastra, toate calitatile pe care stim sa le manevram se afla in mintea constienta.
Iubirea se naste din subconstient, iar noi nu stim cum sa o manipulam, ce sa facem cu ea, iar acest lucru ne depaseste.
Subconstientul este de noua ori mai mare decat planul constient, asa ca tot ceea ce provine din subconstient este coplesitor. Asa se explica de ce sunt atat de speriati oamenii de emotiile lor.
Ei incearca sa le blocheze, de teama sa nu creeze haos in micul lor univers (constient), intr-adevar, emotiile creeaza haos, dar haosul are farmecul lui!
Simtim cu totii o nevoie de ordine, dar si o nevoie de haos.
Cand simtiti nevoia de ordine, folositi ordinea, adica mintea constienta; cand simtiti nevoia de haos, descatusati-va subconstientul si aduceti haosul in viata dumneavoastra.
Omul plenar este acela care se poate folosi in egala masura de ambele aspecte, care nu permite interferenta mintii constiente cu planul subconstient, dar nici subconstientului cu planul constient.
Eu cred in totalitatea vietii, in alternanta dintre zile si nopti, dintre zilele insorite si cele innorate.
- Eu cred ca ne putem bucura de tot ceea ce ne ofera viata.
Nu aveti nevoie decat de putina luciditate, pentru a constientiza ce se petrece in viata dumneavoastra si pentru a va bucura de ea.
Voi nu sunteti una cu mintea, nici cu corpul. Exista un martor inauntrul vostru, care isi poate privi mintea, emotiile, reactiile fiziologice.
Acest martor este adevaratul vostru eu. El are capacitatea de a se bucura de orice, odata ce va centrati în el.
Mintea este cea care simte durerea, suferinta. Ea este cea care simte toate emotiile, atasamentele, dorintele si poftele.
Dar toate acestea nu sunt decat proiectii ale mintii, in spatele mintii se afla sinele vostru real, care nu dispare niciodata. El este intotdeauna prezent, aici si acum.
Daca va simtiti maniosi, fiti maniosi, fara a va judeca singuri, fara a va condamna sau a va justifica.
Iata care este diferenta dintre emotiile pozitive si cele negative:
- daca deveniti constient de o anumita emotie, iar in lumina luciditatii dumneavoastra, ea dispare, a fost o emotie negativa.
- daca deveniti constient de o alta emotie, cu care deveniti una, daca emotia respectiva va cuprinde intreaga fiinta, atunci este vorba de o emotie pozitiva.
Lumina constiintei actioneaza diferit in cele doua cazuri: ea le dizolva pe cele negative, capabile sa va otraveasca viata, si le amplifica pe cele pozitive, beatifice, extatice, cu care fiinta ajunge sa devina una.
Asadar, pentru mine acesta este criteriul: daca luciditatea amplifica emotia, aceasta este pozitiva; daca luciditatea dizolva emotia, a fost o emotie negativa.
Tot ceea ce nu poate ramane in lumina constiintei este un pacat, si tot ceea ce creste in lumina constiintei este o virtute.
Virtutea si pacatul nu sunt concepte sociale; ele se refera la realizarile noastre interioare.
Eu sustin ca si emotiile negative sunt bune, daca sunt autentice, in acest caz, insasi realitatea lor ajunge sa le transforme.
Treptat, ele devin pozitive, pana cand, la un moment dat, veti constata ca nu se mai poate vorbi nici de ceva pozitiv, nici de ceva negativ.
Ramane doar autenticitatea.
Nu are nici o importanta daca aceasta este buna sau rea, pozitiva sau negativa.
Nu mai existati decat dumneavoastra, simplu si autentic.
Aceasta autenticitate va permite sa sesizati o viziune a realitatii absolute.
Numai realul poate cunoaste ceea ce este real, la fel cum numai adevarul poate cunoaste adevarul, si numai ceea ce este autentic poate cunoaste ceea ce este autentic.
„Sa fii autentic inseamna sa fii conform cu tine insuti. E un fenomen foarte, foarte periculos. Insa oamenii care o fac dobandesc o frumusete, o gratie, o multumire de neimaginat.”
OSHO
Sursa de Inspiratie:
- OSHO, Emotiile. Cum ne putem elibera de manie, gelozie si teama
- imagini create cu AI text by Canva